Statul face bani pentru stat din privatizări, insolvențe, executări și administrarea unor bunuri care, în cazul portofoliului care a mai rămas sub umbrela Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, sunt destul de reduse. Totuși, există încă povești de succes, cum este cazul privatizării Oltchim, și mai sunt încă bani de făcut din valorificarea participațiilor statului în societăți care sunt căutate de antreprenori, a explicat, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, Daniel Geantă, președintele Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS).
AAAS, fosta Autoritate pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), este instituția statului care – după valul de privatizări în masă care s-a încheiat acum aproape două decenii – are acum în atribuții urmărirea banilor cuveniți statului și administrarea activelor rămase în supravegherea sa, care se regăsesc în raportul instituției pe 2021.
Departamentele din AAAS se ocupă de administrarea situațiilor de insolvență, de post-privatizare, de administrare privatizare și de recuperare creanțe, pe lângă cele de control, documente secrete, financiar și administrativ sau resurse umane.
„Bineînțeles că cele mai importante sunt cele de insolvență, post-privatizare, de recuperare creanțe și administrare privatizare. În momentul de față, Autoritatea gestionează aproximativ 15% din numărul total de insolvențe la nivel național, experiența noastră în domeniul insolvenței este extrem de mare și avem un personal extrem de bine pregătit, care lucrează cu spețe extrem de dificile”, a explicat Daniel Geantă, la GÂNDUL EXCLUSIV.
Șeful AAAS știe că instituția este recunoscută drept una „puțin rigidă”, dar admite că acestă rigiditate este necesară.
„Să iei o decizie la o speță – de exemplu, una care a trecut, la Siderurgica Galați –, ca să iei o decizie acolo, trebuie să faci evaluări, vorbim de autorizații de mediu – pe care, într-adevăr, nu le dăm noi, dar evaluarea o facem noi sau oamenii din interiorul departamentelor, deci deciziile sunt extrem de grele. Să nu uităm că, în momentul de față, în Autoritate există o misiune permanentă a Curții de Conturi și suntem auditați zi de zi, minut de minut. Suntem auditați pe privatizările trecute, pe activitatea de zi cu zi și pe tot ceea ce se întâmplă de aici încolo”, a precizat președintele AAAS.
„Încă mai scoatem bani”, a confirmat Daniel Geantă, iar exemplul pe care l-a detaliat este cazul Oltchim, pe care îl cataloghează drept o privatizare de succes. Președintele AAAS a dat și argumente pentru a-și susține poziția.
„O dată, cel care a cumpărat este investitor român. Este un lucru excepțional, pentru că un român a cumpărat o societate de mărimea Oltchimului – vorbim aici de Chimcomplex, care are acționar român”, a explicat Daniel Geantă.
Șeful AAAS a lăudat colaborarea cu actualul proprietar, în contextul în care statului i-a rămas o participație minoritară.
„Nu că se ține de ce a promis, vreau să vă spun că cifrele arată foarte bine și, în condițiile de pandemie și în condițiile actuale de creștere a gazului și a curentului electric, Chimcomplexul funcționează la parametri maximi. E un lucru excepțional ce s-a întâmplat acolo și ce se întâmplă, și ce construiesc cei de la Chimcomplex, pentru că suntem la curent, am răams acționari cu un procent de aproximativ 9% în Chimcomplex și lunar cerem situațiile financiare de la Chimcomplex”, a precizat Daniel Geantă.
Un alt element care a schimbat spre bine privatizarea Oltchim – care, susține Daniel Geantă, a început în „stil manea”, ”cu o geantă de bani, cu un personaj care voia să adune voturi” – a fost modificarea procedurii și, implicit, contribuția Comisiei Europene cu expertiza și capacitatea de verificare aferente.
Aici apare al treilea criteriu care a ajutat la finalizarea cu succes a procedurii: decizia Comisiei Europene de anulare a hotărârii anterioare referitoare la ajutorul oferit de statul român combinatului din Oltenia.
„Un alt lucru pe care aș vrea să îl subliniez este că acolo a fost o decizie de ajutor de stat de aproximativ o mie de miliarde, ajutor de stat pe care noi, Autoritatea, trebuia să îl recuperăm, dar s-a câștigat procesul la Curtea de Justiție Europeană. Iar asta, vreau să vă spun că este în premieră ca un proces să fie câștigat de o societate în insolvență – Oltchimul a câștigat acest proces și ajutorul de stat nu s-a mai acordat”, a precizat Daniel Geană.
„Au fost multe discuții pe această temă, dar, într-un final, Comisia Europeană a acordat ajutorul de stat, s-a dat în judecată și Oltchim a câștigat acest ajutor de stat, adică s-a anulat decizia de ajutor de stat.
De ce este important? Este o decizie care ar trebui să dea aripi. În momentul de față, mai sunt societăți care au beneficiat sau au decizii de ajutor de stat din partea Comisei Europene”, a explicat președintele AAAS, precizând că această decizie ar trebui să încurajeze companiile românești în situații similare să ia Oltchim drept model de urmat.
Pe scurt, la un deceniu de la debutul procedurii în cazul uneia dintre cele mai mari societăți petrochimice din România și din sud-estul Europei, în care statul român a deținut o participație de control de 54,8 % – debut marcat de un scandal marca Dan Diaconescu -, activele productive și persoanele angajate la Oltchim au fost salvate, fiind în prezent, în marea lor parte, preluate la Chimcomplex, iar statul nu trebuie să se îndrepte contra noului proprietar al activelor pentru ajutoarelor de stat, considerate inițial ilegale de către Comisia Europeană, dar în cazul cărora s-a închis procedura de investigație.
„Oltchim a produs, în principal, sodă caustică lichidă, oxid de propilenă, polioli, plastifianți și oxo-alcooli. Oltchim a fost cel mai mare producător de sodă caustică lichidă de pe piața europeană (a avut o cotă de piață de 41% pe piața UE în 2015), singurul producător de sodă caustică perle din Europa Centrală, precum și singurul producător de policlorură de vinil și de polieteri din România și al treilea din Europa. Societatea a exportat peste 74 % din producția sa atât în interiorul, cât și în afara Europei. Oltchim a fost principalul angajator industrial din Vâlcea.
Prin Decizia din 2018, Comisia a închis procedura oficială de investigare, care fusese inițiată prin Decizia din 2016, și a concluzionat că măsurile 1, 2 și 3 în favoarea Oltchim constituie ajutor de stat ilegal și incompatibil, care trebuia recuperat de către autoritățile române”, se arăta în Decizia oficială a Comisiei din 30 iunie 2022.
Într-un final, după ce societatea a intrat în faliment, în 2019, Comisia a constatat că „sunt deja îndeplinite obiectivele atât în ceea ce privește controlul, cât și recuperarea ajutoarelor de stat menționate mai sus, și anume prevenirea acordării unui ajutor de stat incompatibil și asigurarea restabilirii situației anterioare denaturării concurenței cauzate de ajutorul de stat incompatibil cu piața internă. Oltchim nu mai este un operator economic activ pe piață și se află deja în procedura de faliment, iar din cauza fondurilor insuficiente, creanțele aferente ajutoarelor de stat nu ar putea fi plătite decât parțial în urma vânzării activelor rămase ale societății Oltchim. Prin urmare, continuarea investigației cu privire la măsurile 1 și 3 în favoarea Oltchim nu mai servește niciunui scop”, a conchis Comisia.
„S-a demonstrat, cu speța, că și în România lucrurile funcționează și de aceea spun că Oltchim este chiar un caz care trebuie promovat”, a precizat președintele AVAS, amintind de negocierile cu responsabilii europeni.
A fost, într-adevăr, o speță cu care ne mândrim, toți actorii implicați, în speță Guvernul României”, a conchis Daniel Geantă, la GÂNDUL EXCLUSIV.
Urmăriți interviul integral:
CITEȘTE ȘI: